Teste proiective exemplificări clinice

În această secţiune găsiţi o scurtă descriere şi exemplificări clinice ale principalelor teste proiective

Testul Rorschach

exemplificări clinice

Hermann Rorschach (1884-1922) - psihiatru psihanalist german, autorul testului Rorschach

Testul constă în 10 planşe cu figuri pe fond alb dintre care 5 conţin figuri în cerneală neagră, 2 în cerneală neagră şi roşie, respectiv 3 conţin figuri multicolore.

Este un test proiectiv de interpretare a formelor fortuite imaginat de Rorschach pentru a diagnostica schizofrenia. Actualmente este folosit pentru a evidenţia indici de psihoză şi organicitate.

Testul interpretează răspunsurile subiectului referitoare la formă, mişcare, culoare şi detalii.

Bibliografie recomandată: Manual de psihodiagnosic: Metoda si rezultatele unui experiment diagnotic al perceptiei. Intepretarea libera a formelor fortuite, Ed. Trei, 2000.

Testul Szondi

exemplificări clinice

Léopold Szondi (1893-1986) psihiatru psihanalist maghiar de origine evreiască, născut la Nitra (Slovacia), decedat în Elveţia, autorul testului Szondi şi a teoriei "Analizei destinului" conform căreia există gene pulsionale ce determină aspiraţii pulsionale. Două aspiraţii (tendinţe) pulsionale antagonice formează o trebuinţă pulsională (factor pulsional). O pulsiune (vector pulsional) este formată din 2 trebuinţe pulsionale care au acelaşi scop pulsional (sau 4 aspiraţii pulsionale).

Testul este bazat pe interpretarea reacţilor afective ale subiecţilor investigaţi considerând că acestea sunt determinate de o anumită similaritate genetică cu  cea a persoanelor cu boli psihice reprezentate în cele 48 de fotografii ale testului. Personalitatea individului este văzută ca un set de pulsiuni în care se acumulează şi descarcă tensiuni. Testul urmăreşte distribuţia cantitativă a tensiunii din setul de pulsiuni şi modul în care subiectul îşi gestionează aceste tensiuni.

Bibliografie recomandată: Deri S. Introducere in testul Szondi, Ed. Paideia, 2000.

Desenul arborelui

Exemplificări clinice

Testul arborelui (desenul copacului, Baum test) a fost imaginat de psihologul elveţian Karl Koch în 1952.

Este un test proiectiv complementar demersului psihodiagnostic şi uşor de efectuat.

Sunt interpretate informaţii precum: dimensiunile, plasarea în spaţiu, caracteristicile liniilor trasate (accentuare, curbe, unghiuri, închiderea sau nu a contururilor), texturi, baza arborelui, aspectul rădăcinilor, ramurilor, coroanei, prezenţa sau absenţa detaliilor, prezenţa sau absenţa altor aspecte ale mediului ambiant.

Bibliografie recomandată: Koch K, Testul arborelui, Ed. Profex, 2005

Desenul familiei

exemplificări clinice

Acest test proiectiv explorează aspecte ce ţin de relaţiile intrafamiliale şi personalitatea subiectului care îşi desenează familia.

Sunt interpretate informaţii legate de: dimensiunile figurilor desenate, poziţionarea lor în spaţiu, ordinea în care sunt desenaţi membrii familiei, omisiunea voită sau involuntară a unui membru, prezenţa unghiurilor şi curbelor, prezenţa stereotipiilor, detaliilor.